Un val de măsuri fără precedent privind reglementarea și restricționarea rețelelor sociale ia amploare la nivel european, pe fondul creșterii dezinformării, tensiunilor geopolitice și presiunilor pentru protejarea minorilor. Uniunea Europeană pare să se îndrepte către o zonă gri, unde protecția publicului intră în conflict cu libertatea de exprimare.

În ultimele luni, mai multe țări europene au adoptat politici care, deși justificate prin motive de securitate și ordine publică, ridică semne de întrebare în legătură cu limitele democrației digitale. În centrul dezbaterii: cenzura rețelelor sociale.

---

Exemple recente din Europa: între protecție și cenzură

🔹 Ungaria, aliată vocală a Rusiei, a impus în iulie 2025 noi reguli pentru platformele digitale, cerând eliminarea „conținutului care afectează valorile tradiționale” și sancționând Meta pentru refuzul de a elimina postări critice la adresa guvernului. ONG-urile avertizează că legea e folosită pentru a reduce la tăcere vocile opoziției.

🔹 Franța, deși una dintre cele mai active democrații europene, a introdus o lege temporară care permite Ministerului de Interne să solicite blocarea rețelelor sociale pe perioade scurte în timpul manifestațiilor violente. Măsura, folosită pentru prima dată în iunie, în timpul protestelor masive ale fermierilor, a fost criticată de jurnaliști și organizații civice.

🔹 Italia a propus recent obligativitatea verificării vârstei prin metode biometrice pentru accesul la rețele sociale, măsură văzută de unii ca un pas spre supraveghere masivă.

---

Un nou precedent în Uniunea Europeană

Cazurile menționate se alătură unor măsuri deja cunoscute în afara UE: China blochează complet accesul la rețelele occidentale, Rusia le înlocuiește cu platforme autohtone, iar Iranul întrerupe internetul în perioade tensionate. Europa, deși aflată de partea cealaltă a baricadei ideologice, pare să adopte unele metode similare – dar sub acoperirea legalității democratice.

Conform unor surse din Bruxelles, Comisia Europeană lucrează la o propunere de regulament care ar permite statelor membre să suspende temporar funcționalitatea anumitor platforme în „situații excepționale de urgență națională”. Măsura face parte dintr-un pachet mai larg de modificări aduse legislației privind conținutul digital, urmând să fie discutată în toamnă.

---

Libertatea de exprimare, la răscruce

Experți în drepturi digitale avertizează că această direcție poate eroda pilonii democrației europene. Raportul recent al Freedom House menționează că „tentația de a controla fluxul informațional, mai ales în anii electorali, este în creștere chiar și în state considerate libere”.

Deși Uniunea Europeană promovează reglementarea platformelor online prin legi precum Digital Services Act, există riscul ca interpretările naționale să fie folosite abuziv.

---

Opinii împărțite: protejăm copiii sau manipulăm discursul public?

Pe de o parte, guvernele europene susțin că măsurile adoptate vizează:

• prevenirea cyberbullying-ului și a conținutului nociv pentru minori (precum în cazul Australiei, care a interzis accesul minorilor sub 16 ani);
• combaterea dezinformării și a ingerințelor străine;
• limitarea organizării de proteste violente prin platforme sociale.

Pe de altă parte, activiștii pentru drepturile omului atrag atenția că:

• rețelele sociale rămân un instrument esențial pentru mobilizare civică;
• orice restricție trebuie să respecte proporționalitatea și transparența;
• mecanismele de recurs pentru utilizatori sunt aproape inexistente.

---

Ce urmează?

Pe măsură ce Europa se apropie de un nou val electoral în 2026, este de așteptat ca tot mai multe guverne să aplice presiuni asupra marilor platforme tehnologice. Meta, X (fostul Twitter), Google și TikTok se confruntă deja cu amenințări privind amenzi, suspendări sau restrângerea accesului în anumite state.

Unii analiști consideră că ne aflăm într-un punct de cotitură, unde deciziile luate acum vor modela viitorul libertății de exprimare digitală în Europa pentru deceniile următoare.