Într-o mișcare fără precedent, autoritățile ruse au demarat o amplă acțiune de verificare a tuturor celor 1,4 milioane de polițiști din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, la ordinul ministrului Rashid Gumarovici Nurgaliev, fost ofițer KGB și general-colonel. Scopul: combaterea corupției din sistem printr-o reevaluare profesională și un control sever al averilor.
Comisiile speciale de reatestare au descoperit zeci de cazuri de îmbogățire nejustificată, inclusiv polițiști posesori de mai multe locuințe, restaurante, hoteluri, ba chiar și acționari în bănci. Dintre cei verificați, aproximativ 600.000 de angajați – inclusiv 21 de generali – nu au reușit să-și justifice averile și au fost excluși din sistem, unii ajungând în colonii de muncă din regiunile arctice. Ministrul Nurgaliev a declarat sec: „Puțini, dar buni”.

Exemplul Rusiei ridică semne de întrebare și asupra situației din România, unde, în ciuda existenței unor instituții dedicate luptei anticorupție – precum DNA, ANI sau DIICOT – cazurile de îmbogățire suspectă în rândul funcționarilor publici, polițiștilor și militarilor sunt frecvent semnalate. Mulți dintre aceștia dețin averi considerabile, inclusiv moșii, imobile în străinătate sau afaceri, fără ca sursa veniturilor să fie clar justificată.

Totodată, sistemul de pensii militare din România este adesea criticat pentru inechități flagrante: sunt cazuri în care plutonieri primesc pensii mai mari decât coloneii, invocându-se funcții de conducere sau vechime diferențiată.

În ciuda acestui context, reacțiile Justiției române la fenomenele de corupție din sistemul public rămân limitate. Astfel, inițiativa Rusiei, deși controversată prin duritatea sa, readuce în discuție nevoia unei curățenii autentice și riguroase în instituțiile de stat.