Într-o mișcare controversată, Ministerul Educației, condus de Ligia Deca, a implementat o serie de noi criterii pentru accesul la gradele didactice în învățământul superior, provocând agitație în rândul cadrelor universitare.

Surse de încredere de la Universitatea Politehnica din București au dezvăluit că panelul de inginerie electrică și cel de inginerie mecanică vor fi comasate, o decizie care a stârnit nemulțumiri în rândul profesorilor și cercetătorilor din ambele domenii.

Un aspect controversat este că mulți dintre cei care au formulat aceste noi criterii nu le îndeplinesc personal, ceea ce ridică întrebări privind validitatea și aplicabilitatea lor.

La panelul de filologie, se introduc cerințe precum publicarea de articole în reviste internaționale indexate în baze de date recunoscute precum Ebsco, DOAJ și Proquest. Această cerință aduce un plus de rigorozitate, dar și o dificultate suplimentară pentru cadrele didactice.

În domeniul științelor economice, se observă o mișcare radicală prin eliminarea recunoașterii publicațiilor la nivel național, accentuând astfel focusul pe cercetarea internațională și contribuțiile la nivel global.

Aceste criterii propuse de Ministerul Educației sunt percepute ca fiind un pas spre modernizare, dar în același timp, reprezintă o provocare majoră, fiind descrise ca o „ruptură în sistemul de învățământ superior”. Experții estimează că îndeplinirea standardelor minimale impuse de aceste noi reglementări ar putea dura între 6 și 7 ani, chiar și în condiții favorabile pentru profesori.

De asemenea, conform datelor de la Scientometrie ale ministerului de resort, există o obligativitate a publicării de articole în reviste din „zona roșie” și „zona galbenă”, ceea ce ridică standardul de publicare și mai mult.

Aceste schimbări sunt privite cu scepticism de către comunitatea academică, iar timpul va arăta dacă aceste măsuri vor avea efectul scontat de a îmbunătăți calitatea învățământului superior sau dacă vor fi un obstacol în calea dezvoltării academice în România.