Au aparut deja evenimente pe Facebook ce instiga la proteste contra guvernarii PSD. Nu sunt chiar pregatit de revolutie, dar daca e sa fie revolutie, sa fie una pasnica si roditoare in care fiecare roman sa aiba de castigat.

Mesajul instigator este>

Acțiunea pentru Renașterea Craiovei (ARC) susține și se alătură inițiativei cetățenilor de a protesta împotriva proiectului de modificare a Legilor Justiției. Îi invităm alături de noi duminică, 5 noiembrie, de la ora 17:00, în Piața Mihai Viteazul, pe toți craiovenii care își doresc o țară în care legea este mai presus de interesele politice.

Astfel de mesaje au aparut si in Constanta si Galati!

Va rog sa participati in cunostiinta de cauza! legea se refera la Articolul nostru https://newsopinion.ro/2017/10/30/6562/

Guvernul revoluţionează din nou taxele românilor. De anul viitor, impozitul pe salarii şi alte venituri va scădea de la 16 la 10 la sută, a anunţat ministrul Finanţelor.

Iar contribuţiile social vor fi reduse cu mai puţin decât apărea iniţial în programul de guvernare. ″Taxa de solidaritate” plătită de angajatori nu dispare, ci se transformă într-o ″⁣contribuţie asiguratoare de muncă″⁣, plătită de angajatori. Specialiştii fiscali spun însă că după toate aceste schimbări, salariaţii nu se vor alege cu nimic în plus la lefuri.

După luni întregi în care Guvernul a anunţat taxe, ca mai apoi să renunţe la ele, ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, vine cu o nouă versiune a dărilor de stat care vor fi plătite de angajaţi şi angajatori de la anul.

Ionuț Mișa, ministrul Finanțelor: ”Scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10% nu doar pentru veniturile din salarii, ci şi pentru alte venituri cum ar fi cele din pensii, chirii, dobânzi, activităţi agricole.

O altă măsură: reducerea contribuţiilor sociale şi trecerea lor în dreptul salariaţilor. Contribuţiile sociale scad cu 2 puncte procentuale.

Contribuţiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75% după transferul de 20 de puncte la salariat, scad de asemenea la 2,25% şi vor acoperi riscurile de şomaj, accidente, concediu medical, creanţe salariale. Toate acestea vor fi cuprinse într-o singură contribuţie, care se va numi CONTRIBUŢIA ASIGURATOARE PENTRU MUNCĂ.”

Aşadar, salariile românilor vor fi calculate de la anul cu un impozit de 10% şi contribuţii sociale cu doar două procente mai mici faţă de cele actuale. Iar din cele nouă contribuţii plătite de angajaţi şi angajatori în prezent vor rămâne doar trei – pentru pensie, sănătate şi contribuţia ″asiguratoare de muncă″⁣, adică fosta ″⁣taxa de solidaritate″⁣.

De exemplu, în prezent, un angajat cu un salariu brut de 3.000 de lei ia concret în jur de 2.100 de lei. Asta pentru că plăteşte dări la stat de 896 de lei, iar angajatorul, de 683 de lei. În total, statul încasează 1.578 de lei din taxe şi impozite.

De anul viitor, dacă angajatorul va mări salariul brut cu 20% faţă de nivelul actual, atunci noul brut va fi 3.600 de lei, iar cel net – 2.106 lei, după ce angajatul şi angajatorul vor achita noile taxe către stat. La final, angajatul încasează 2 lei în plus la salariu, iar statul colectează cu 3 lei mai puţin faţă de 2017. Ar putea apărea însă o problema.

Adrian Benta, specialist fiscal: ″În proiect nu scrie negru pe alb obligaţia angajatorului de a creşte salariul brut. Dacă brutul nu creşte, salariul net, în mâna, va scădea cu 10%.”

Toată această reorganizare de taxe ar avea însă un alt scop: Guvernul redirecţionează mai mulţi bani către bugetul de pensii, care de nouă ani încoace este pe deficit.

Contribuţia angajatului pentru Pilonul II de pensii va scădea de la 5,1%, cât e în prezent, la 3,75%, dar sumele virate vor fi aceleaşi. Scăderea procentului contribuţiei e necesară, spune Guvernul, în condiţiile în care salariul brut va creşte de la 1.450 de lei în prezent la 1900 de lei la anul.

În noua versiune de schimbări fiscale, Guvernul estimează că aproape 5 milioane de salariaţi vor plăti un impozit mai mic pe veniturile din salarii, iar cei cu lefuri mici vor beneficia de deduceri sporite.

Guvernul revoluţionează din nou taxele românilor. De anul viitor, impozitul pe salarii şi alte venituri va scădea de la 16 la 10 la sută, a anunţat ministrul Finanţelor.

Iar contribuţiile social vor fi reduse cu mai puţin decât apărea iniţial în programul de guvernare. ″Taxa de solidaritate” plătită de angajatori nu dispare, ci se transformă într-o ″⁣contribuţie asiguratoare de muncă″⁣, plătită de angajatori. Specialiştii fiscali spun însă că după toate aceste schimbări, salariaţii nu se vor alege cu nimic în plus la lefuri.

Distribuţia salariaţilor în funcţie de nivelul salariilor este un indicator ur­mărit de toate departamentele de mar­keting din companii pentru a-şi ajusta ofertele.

„Nu atât inegalitatea distribuţiei veniturilor este problema, cât producti­vi­ta­tea, pentru că productivitatea re­dusă este dată de faptul că avem prea pu­ţin capital în ţară. Ne lipseşte o poli­tică pe termen lung de atragere şi men­ţinere a investiţiilor, pentru că politicile pe termen scurt ne-au adus în această situaţie. Soluţia pentru creşterea salariilor mici constă în creşterea productivităţii, însă pentru ca acest lucru să se întâmple trebuie să se creeze con­diţii pentru atragerea şi pentru for­marea de capital, nu hăituind super­marketurile că fac profit sau hăituind micii investitori cu multe controale de la ANAF ori prin discursuri de tipul «nu ne vindem ţara»“, a spus Radu Nechita, confe­renţiar universitar doctor la Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. El a spus că, până în prezent, salariile angajaţilor români au crescut cel mai mult în domenii precum servicii finan­ciare, IT sau extracţia petrolului (aces­tea fiind, în mod tradiţional, sectoarele unde angajaţii au cele mai mari salarii din economie), adică exact în ariile „conectate la piaţa mondială“.

Structura salariaţilor pe categorii de venituri ilustrează o discrepanţă ma­joră pe piaţa muncii din Româ­nia, în care foarte mulţi salariaţi câştigă foarte puţin şi foarte puţini salariaţi au venituri mari.

Astfel, circa 44% dintre angajaţii români au venituri de sub 1.000 de lei net pe lună (adică peste 2 milioane de salariaţi), iar 28% câştigă între 1.000 şi 1.700 de lei net pe lună (adică peste 1,3 milioane de persoane).

Totodată, aproape un sfert (23% dintre angajaţi, adică 1,1 milioane de persoane) câştigă între 1.700 şi 4.000 de lei net pe lună, în timp ce 5% dintre salariaţii români (adică circa 250.000 de oameni) câştigă peste 4.000 de lei net pe lună.

Disparitia clasei de mijloc este solutia unu colaps national! Asa se pare ca se va intampla!